Pont 1) Sce i partic ie te n bon udel o no, ie na minonga persunela de uni un. Ma chë i ti ultimi cin' ani ne ai nia respiedlà l'ana dla democrazia ie zënzauter y zënza polemica n dat de fat.
Pont 2) Valores. Na parola adurveda per sivé ite suvënz pensieres che tënd a stlù ora autri. Dantaldut tl ultimo tëmp. I valores europeics, i valores dl Tirol, i valores dl sport... Bon y drët! L assessëur à rejon canche l argumentea che n lëura per "i medemi valores" y propi perchël, ajache i valores ie universei (carità, nteres publich, tuleranza, amor, amezizia...) ne iel te n pitl luech de 5.000 persones dessegur nia na desfrënzia danter valores dl partit violet y valores dl partit oranc. Ergo?
Pont 3) L sistem di partic possa, ma ne muessa nia vester l unico sistem de democrazia reprejentativa. I grecs, chëi che à nventà la democrazia per ezelënza, ova mé per dì n sistem drët scëmpl per tò dezijions: mëter n sas fosch o n sas blanch te n cëst. Sas fosch = sci, sas blanch = no. N auter mesun cunesciù ie l guverné tres n sistem de delega. Aldò dl argumët o proiet vëniel tlamà n espert da dedora (superpartes) per audì si minonga.
O n auter mesun de democrazia, coche dijova bel l filosof Platon (idea respiedleda tl'idea dla lista unica), possa i zitadins lité i savesc, chëi da d'ëi ora ie adatei a i reprejenté...Zënza eticheta de n partit.
Pont 4) Vëira! Y chël ne ie pu degun problem. Pra uni lia, pra uni cunsëi saral for inò persones che sun na cërta cuestion la vëiji ala medema maniera. La desfrënzia fundamentela ie che l iede che vën, canche i traterà n'autra tematica, ne sarai nia de forza dla medema minonga, coche l ie "automaticamënter", canche n toca pra l medemo partit. Chësc tlamen "pensé cun si cë" y ie scialdi benudù dala jënt canche la se trata de reprejenté na cuestion publicà.
Pont 5) Messon nes giaurì a mesuns nueves de comunicazion cun la jënt. La "sëuravijion", coche l assessëur la tlama, possa tl 2015 unì fata a truepa autra manieres, mpede che tres ancuntedes de n "Ortschausschuss" (suvënz dalonc dai zitadins). N possa mé per dì fé ancuntedes diretes cun la jënt, lauré scialdi deplù tres i mediums multimediei (l audiofile dla sentedes de Chemun fova bele n gran var inant) o mo plu mpurtant: fé nrescides danter la jënt per cuestions che reverda pona duc i zitadins! Coche mi argumentazion stlarësc, ne iel per comuniché cie che n planifichea de fé nia debujën de na "plataforma partit".
Pont 6) Rujené de n vental de man drëta o de man ciancia te pitli chemuns ie da me ora "aria fritta", coche n dijëssa per talian. L capësce a livel de Talia (spediei cun plu cuntribuc publics: sci o no? Autostreda debant o plu cëra? Finanzië deplù la scoles privates?). L capësce monc a livel de provinzia... Ma te na realtà microcosmica coche i chemuns de Gherdëina ne muda nia la tendënza "zënter man drëta" o "zënter man ciancia", canche la se trata de fé ora cossec cuncretes y per l bën dla populazion. (fabriché alesirà per i jëuni, cuntribuc, derturé stredes). Tlo se tratel plu che auter de reprejentanc ndividuei de chemun, che dëssa avëi la cumpetënzes tecnices o de dialogh cun i esperc y tres chël: l cunsëns dla jënt.
Pont 7) Avisa chël se mbincia la persones! Sambën se tratel de plu lëur, ma plu cëves uel nce dì plu minonghes. Y plu minonghes ne uel nia mé dì sté plu giut a pustejé, ma nce avëi ala fin miëura ideies. La storia dl '900 nes nsënia che lascé rujené pea trueps pra cuestions politiches ie povester plu sfadiëus, ma dessegur scialdi plu democratich de lascé rujené pea puec... o monce mé un.
Pont 8) "I partic fej l sistem plu scëmpl, plu ala man." Plu ala man? Esprescion che possa ulëi dì dut y l cuntrer de dut. Mpue coche sce zachei dijëssa: "Plu ala man fossa bën pudëi julé su sun Saslonch cun n julier." o "Plu ala man fossa bën nia messëi fé la spartizion dl refudam." Pënse che duc ebe capì cie che miene.
Pont 9) Magari! L di che avron 80 candidac pro partit, sun na cumpëida cumplessiva de cater partic y magari mo la puscibltà de lité un de un n partit y un de n auter... N chël di avrons dessegur arjont n sistem de guverné plu daujin ala jënt.
Pont 10) Pitl problem. Cie suzed pa cun chëi che ne giapa nia plu la crëta? Possi pa mpo rujené pea coche oposition o se n giapi per cin' ani ju per l cë? (Ogni riferimento è puramente casuale. Tlo tlechel se liejer i protocoi de Chemun, per duc on-line. La partitocrazia, sibe de un che dl auter partit, l'à per cin'ani fata da padrona). I partic porta do mi minonga a n'alienazion dl ndividuel, a n se destaché de persones, che n cont de si vester fossa monce daujin un cun l auter tl pensier.
Pont 11) Deguni ne uel "tò y jì i partic". Tlo iel debujën de n stlarimënt! Uniun à l dërt te na democrazia de se ancunté cun si partit o de mëter su la lia de chëi dai finferlins. N'autra cuestion ie valorisé pra la veles de chemun na lista apartitica, dalonc da etichetes y pregiudizies de partit. Che Melchior de Tresval se anconta pona uni ena cun l partit violet, sà pu mpo la jënt (vivon pu te n pitl chemun), MA cun la lista unica sarà ël "mé" l zitadin Melchior. Pont. Cun si bona y stleta pertes. Coche uni persona. Y la persones sarà pona a crì ora.
Speran de avëi stlarì cun argumënc raziunei la vijion de na lista unica, rengrazi mo n iede l assessëur Florian Mussner dla resposta.
Che l vën inò rujenà de politica danter la jënt, y chësc a na maniera zivila, ie dessegur n bon prim var per renuvé la politica.
Saluc
